Cum scapi de carii: ce oprești acasă și ce repară dentistul
O carie cu gaură o repară stomatologul, de obicei cu o plombă, spune serviciul public de sănătate din Anglia (NHS). Începutul de carie, pata albă de pe smalț, poate fi oprit, iar smalțul se poate reface cu mineralele din salivă și cu fluorul din pasta de dinți sau aplicat de dentist, spune Institutul american de cercetare dentară (NIDCR). Ghidul britanic de prevenție „Delivering better oral health” numește zahărul consumat prea mult și prea des printre principalii factori de risc pe care îi poți schimba.
Te doare un dinte la dulce sau ai văzut o pată nouă? Mai jos găsești cum recunoști caria, ce se poate face acasă și ce doar la cabinet, ce faci cu durerea până la programare, ce pastă ajută și ce spun studiile despre remediile naturiste. Noi vindem irigatoare bucale, așa că îți spunem direct: împotriva cariilor, pasta cu fluor are cele mai multe dovezi. Afirmațiile au sursa lângă ele, iar sfaturile noastre sunt marcate ca atare.
Cum scapi de carii: ce poți opri acasă?
Acasă poate fi oprit începutul de carie, cât e o pată albă fără gaură: cu fluorul din pastă și cu mineralele din salivă (NIDCR), iar dentistul poate adăuga fluor aplicat la cabinet sau prescris (NHS). Pentru o gaură, NHS spune că probabil ai nevoie de o plombă. Dacă e doar început sau deja gaură îți spune stomatologul: NHS recomandă să mergi cât mai repede dacă bănuiești o carie.
Ce e o carie și cum apare
Caria e o boală a părților tari ale dintelui, produsă în timp de dezechilibrul dintre bacteriile din placă și zaharurile din mâncare, spune o sinteză Cochrane (Cochrane, 2019). Bacteriile din placă (un strat lipicios de pe dinți) transformă zahărul și amidonul în acid, iar acidul scoate minerale din smalț, stratul tare de la suprafața dintelui. Acolo poate apărea o pată albă, un semn al începutului de carie. Dacă se pierd mai multe minerale decât se pot reface, smalțul slăbește și se rupe, iar așa se formează gaura (NIDCR).
La început, caria nu dă de obicei simptome, spune NIDCR. Pe măsură ce avansează, poate da durere de dinte sau sensibilitate la dulce, cald ori rece.
| Etapa | Cum o recunoști | Ce se poate face |
|---|---|---|
| Început de carie | pată albă pe smalț; de obicei fără simptome | se poate opri cu fluor și cu mineralele din salivă; dentistul poate prescrie apă de gură sau lac cu fluor |
| Carie cu gaură | durere de dinte; durere ascuțită la cald, rece sau dulce; pete albe, maro sau negre | de obicei o plombă |
| Caria a ajuns la pulpă | o stabilește stomatologul (pulpa e partea moale din mijlocul dintelui) | poate fi nevoie de tratament de canal |
Împărțirea pe etape e simplificarea noastră, făcută după NIDCR și după pagina NHS despre carii (NHS). NHS adaugă că uneori dintele sau gingia se infectează, cu puroi dureros, și că uneori dintele trebuie scos.
Ce se poate opri acasă: începutul de carie
În etapa petei albe, caria poate fi oprită, iar smalțul se poate reface cu mineralele din salivă și cu fluorul din pastă sau aplicat de dentist, spune NIDCR. Ghidul britanic de prevenție spune același lucru: la început, caria e reversibilă, iar pierderea și refacerea mineralelor e un proces dinamic (Delivering better oral health, capitolul 4).
NHS adaugă că dentistul poate prescrie tratamente cu fluor, de exemplu o apă de gură sau un lac cu fluor (un strat subțire pe care dentistul îl întinde pe dinți), ca să oprească caria la început. NHS recomandă să mergi la dentist cât mai repede dacă bănuiești o carie, deci și pentru o pată albă nouă.
Ce repară doar stomatologul: gaura din dinte
Pentru o gaură în dinte, NHS spune că ai nevoie, de obicei, de o plombă, iar dacă a ajuns la pulpă poate fi nevoie de tratament de canal. Sfatul nostru: o gaură formată nu se umple cu pastă sau cu remedii din casă, iar caria nu se curăță acasă cu obiecte ascuțite, care pot răni gingia și smalțul.
Poți scăpa de carii în 2 zile?
În 2 zile poți face o programare la stomatolog, iar acolo o carie cu gaură se repară de obicei cu o plombă. Acasă, nu am găsit nicio sursă medicală care să arate că o carie se vindecă în 2 zile.
Cum se curăță o carie la stomatolog
La o plombă, dentistul amorțește dintele cu o anestezie locală, scoate partea stricată a dintelui, apoi umple gaura cu materialul de plombă, explică Cleveland Clinic (Cleveland Clinic). Dacă însă caria a ajuns la pulpă, plomba nu mai rezolvă problema și e nevoie de alt tratament.
Ce faci până la programare
- Fă o programare la stomatolog. NHS recomandă să mergi cât mai repede dacă bănuiești o carie, la tine sau la copilul tău, și să mergi la dentist dacă o durere de dinte ține mai mult de 2 zile sau nu trece cu analgezice (NHS, durerea de dinți).
- Pentru durere, NHS recomandă un analgezic obișnuit, ca ibuprofenul sau paracetamolul (copiilor sub 16 ani nu li se dă aspirină; farmacistul te poate sfătui), mâncare moale, fără să mesteci pe dintele care doare, și fără mâncare dulce, foarte fierbinte sau foarte rece. Tot NHS recomandă o periuță moale și fără ață în jurul dintelui dureros.
- Spală-te pe dinți cu pastă cu fluor cel puțin de două ori pe zi, o dată seara înainte de culcare, iar după periaj scuipă pasta fără să clătești gura, ca să nu diluezi fluorul (ghidul britanic de prevenție).
- Mănâncă și bea dulce mai rar. Ghidul britanic recomandă să reduci cât și cât de des consumi alimente și băuturi cu zahăr.
- Mergi la urgențe dacă ai durere de dinte și zona din jurul ochiului sau gâtul e umflată, ori dacă umflătura din gură sau de la gât îți îngreunează respirația, înghițitul sau vorbitul, spune NHS.
Ce pastă de dinți ajută la carii?
Pasta cu fluor ajută la prevenirea cariilor (Cochrane, 2019), iar la începutul cariei fluorul din pastă ajută smalțul să se refacă (NIDCR). O gaură formată nu se umple cu nicio pastă.
Pasta cu fluor: cât fluor și cum o folosești
Ghidul britanic de prevenție recomandă adulților și copiilor de la 7 ani o pastă cu 1.350–1.500 ppm de fluor (ppm arată concentrația) (Delivering better oral health, capitolul 2). Pentru copiii sub 7 ani, ghidul recomandă cel puțin 1.000 ppm: sub 3 ani, doar o urmă de pastă; între 3 și 6 ani, cât un bob de mazăre. Dacă stomatologul consideră că un copil până la 6 ani are risc mare de carii, același ghid recomandă 1.350–1.500 ppm, în aceeași cantitate: o urmă sub 3 ani, cât un bob de mazăre între 3 și 6 ani.
O sinteză Cochrane din 2019, cu 96 de studii, cele mai multe la copii și adolescenți, a găsit dovezi de certitudine mare și moderată că pasta cu 1.000–1.500 ppm de fluor reduce apariția cariilor noi față de pasta fără fluor; la adulți, dovezile vin din 3 studii și au certitudine moderată (Cochrane, 2019). Nu am verificat cine a finanțat studiile incluse, deci nu putem spune dacă unele au fost plătite de producători de paste.
Sfatul nostru: alege o pastă cu fluor, iar dacă pe tub e trecută concentrația, caută 1.350–1.500 ppm pentru adulți și copii de la 7 ani. Cuvântul „Repair” din numele unor paste e o denumire comercială: pentru carii contează fluorul. Exemple de paste găsești în articolul despre cea mai bună pastă de dinți.
Pasta cu mult fluor, la recomandarea dentistului
Pentru risc mare de carii, ghidul britanic recomandă paste cu 2.800 ppm de fluor de la 10 ani și cu 5.000 ppm de la 16 ani; în Marea Britanie se dau pe rețetă de la dentist, iar ghidul notează că dovezile pentru ele sunt limitate (Delivering better oral health, capitolul 9). Le folosești doar dacă ți le recomandă stomatologul.
Remediile naturiste: ce spun studiile
Pentru remediile naturiste, dovezile că previn sau opresc cariile lipsesc sau sunt slabe:
| Remediu | Ce spun studiile |
|---|---|
| Bicarbonat de sodiu | pentru praful de bicarbonat folosit singur nu am găsit studii despre carii, iar el nu are fluor; studiile s-au făcut pe paste cu bicarbonat și au măsurat placa și gingiile (sinteza, 2019) |
| Clătitul cu ulei de cocos | o sinteză din 2020 a găsit 4 studii mici, cu 182 de participanți, care au durat 7–14 zile și au risc mare de erori; au măsurat bacteriile și placa, iar cariile nu au fost măsurate (sinteza, 2020) |
| Xilitol | pasta cu fluor și 10% xilitol, folosită 2,5–3 ani, ar putea reduce cariile la copii cu 13% față de pasta doar cu fluor, cu dovezi de calitate scăzută; pentru alte produse cu xilitol, dovezile nu ajung (Cochrane, 2015; n-am verificat studiile de după) |
| Ceai verde | o sinteză din 2021 spune că dovezile nu ajung ca ceaiul verde să fie recomandat ca prim tratament pentru carii sau pentru bolile gingiilor (sinteza, 2021) |
| Cuișoare | nu am găsit nicio sinteză de studii despre cuișoare și carii |
Sfatul nostru: orice ai încerca în plus, păstrează pasta cu fluor și controalele.
Cum reduci riscul de carii în fiecare zi
Reduci riscul de carii cu pastă cu fluor de două ori pe zi, cu dulce mai rar și cu controale regulate. Ghidul britanic recomandă și curățarea zilnică dintre dinți, dar spune că nu se știe dacă ea reduce cariile față de periajul singur.
Zahărul: contează și cât de des
Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca zaharurile libere (cele adăugate în mâncare și băuturi, plus cele din miere, siropuri și sucuri de fructe) să fie sub 10% din energia zilnică și, ideal, sub 5%, adică, la un adult, în jur de 25 de grame, cam 6 lingurițe pe zi (OMS; OMS, 2015). Ghidul britanic numește zahărul consumat prea mult și prea des printre principalii factori de risc pe care îi poți schimba. Sfatul nostru: dulcele mâncat odată cu masa e mai bun decât același dulce ronțăit de mai multe ori pe zi, între mese.
Curățarea dintre dinți și irigatorul bucal
Ghidul britanic recomandă curățarea zilnică dintre dinți, până sub linia gingiei (Delivering better oral health, capitolul 8). Studiile pe ață, periuțe interdentare și irigator au măsurat însă placa și gingiile: în sinteza Cochrane din 2019, niciunul dintre studiile incluse nu a măsurat cariile dintre dinți (Cochrane, 2019), iar ghidul spune că nu se știe dacă aceste unelte reduc cariile față de periajul singur.
Despre irigator, ghidul britanic spune că dovezile sunt limitate și neconsecvente, iar sinteza Cochrane a găsit, cu certitudine foarte mică, mai puțină inflamație a gingiilor după o lună de folosire, efect care nu s-a mai văzut la 3 și la 6 luni. Despre irigator și carii am găsit doar un studiu, la copii de 3–6 ani, publicat înainte de a fi verificat de alți cercetători; nu îl folosim ca dovadă.
Dacă folosești irigatorul, Woya recomandă să-l folosești cel puțin o dată pe zi sau la fiecare periaj. Merge înainte sau după periaj, iar înainte de periaj e varianta care se potrivește cu ghidurile: așa, pasta cu fluor rămâne ultimul pas și nu o clătești de pe dinți. Detaliile sunt în articolul dușul bucal, înainte sau după periaj. Apa de gură o folosești la alt moment al zilei decât imediat după periaj, recomandă NHS.
Controalele și fluorul de la cabinet
Intervalul dintre controale îl stabilește stomatologul, după risc: ghidul britanic recomandă la adulți între 3 și 24 de luni, iar NICE, instituția britanică ce face ghiduri medicale, spune că intervalul cel mai lung ar trebui să fie de 24 de luni la adulți și de 12 luni sub 18 ani (NICE). Ghidul britanic trece printre cei cu risc mai mare pe cei care au sau au avut carii, deci, dacă ai avut carii de curând, întreabă-l pe stomatolog dacă intervalul tău trebuie scurtat. NHS recomandă controale regulate chiar dacă nu ai nicio problemă.
La adulții pentru care stomatologul are motive de îngrijorare, ghidul britanic recomandă un lac cu fluor aplicat de două ori pe an, iar la copiii și tinerii cu risc, sigilarea dinților definitivi după ce erup (un strat de protecție din rășină).
Când mergi la stomatolog pentru o carie
Mergi cât mai repede dacă bănuiești o carie, spune NHS, și la control chiar dacă nu te doare nimic.
Semne pentru care faci o programare
Dacă ai o gaură în dinte, NHS spune că poți avea:
- durere de dinte;
- o durere ascuțită când mănânci sau bei ceva fierbinte, rece sau dulce;
- pete albe, maro sau negre pe dinte.
NHS recomandă dentistul și la o durere de dinte care ține mai mult de 2 zile sau nu trece cu analgezice. Pentru o umflătură în jurul ochiului sau la gât și pentru greutate la respirat, la înghițit sau la vorbit, vezi pasul 5 de mai sus: acolo NHS trimite la urgențe.
Întrebări frecvente
Cariile se pot vindeca singure?
Începutul de carie, pata albă fără gaură, poate fi oprit, iar smalțul se poate reface cu fluor și cu mineralele din salivă, spune NIDCR. Pentru o gaură formată, NHS spune că de obicei ai nevoie de o plombă.
Ce pastă de dinți repară cariile?
Nicio pastă nu umple o gaură. Pasta cu fluor, de 1.350–1.500 ppm pentru adulți, ajută la prevenirea cariilor și la refacerea smalțului la începutul cariei. Pentru risc mare de carii, ghidul britanic recomandă paste cu 2.800 ppm (de la 10 ani) sau 5.000 ppm (de la 16 ani), la recomandarea dentistului, cu dovezi limitate.
Bicarbonatul de sodiu ajută la carii?
Pentru praful de bicarbonat folosit singur nu am găsit studii despre carii, iar el nu are fluor, deci nu înlocuiește pasta cu fluor. Într-o pastă care are și bicarbonat, și fluor, fluorul e cel cu dovezi împotriva cariilor.
Cât de des merg la control?
Cât îți spune stomatologul, după riscul tău: ghidul britanic recomandă la adulți un interval între 3 și 24 de luni. Dacă ai avut carii de curând, întreabă-l dacă intervalul tău trebuie scurtat.
Irigatorul bucal previne cariile?
Nu am găsit studii verificate care să arate asta. Ghidul britanic recomandă curățarea zilnică dintre dinți, iar irigatorul e una dintre uneltele pentru asta; despre irigator, același ghid spune că dovezile sunt limitate și neconsecvente. Pentru carii, pasta cu fluor are cele mai multe dovezi. Dacă îl folosești, înainte de periaj e varianta care se potrivește cu ghidurile, fiindcă pasta rămâne ultimul pas.
Pe scurt, o carie cu gaură o repară stomatologul. Începutul de carie poate fi oprit cu fluor și cu mineralele din salivă (NIDCR), iar ghidul britanic recomandă pastă cu fluor de două ori pe zi, scuipată fără clătit, și dulce mai rar. Sfatul nostru: mergi și la controale regulate, fiindcă la început caria nu doare.
Pasul următor: dacă ai observat o pată sau o sensibilitate nouă, fă o programare la stomatolog. Dacă vrei o unealtă pentru curățarea zilnică dintre dinți, mai ales la aparat dentar sau la punți, unde ața intră greu, irigatorul e o variantă: Asociația Dentară Americană (ADA) spune că cei cu lucrări dentare care fac ața greu de folosit, ca aparatul dentar sau punțile, ar putea încerca irigatorul.