Eroziunea smalțului dentar: semne, cauze și tratament
Eroziunea smalțului dentar înseamnă pierderea stratului tare de la suprafața dinților sub acțiunea acizilor care nu vin de la bacterii. Ei vin din băuturi și mâncăruri acide, mai ales din băuturile carbogazoase, sau din stomac, la reflux (când acidul urcă spre gât și gură) și la vărsături repetate, scrie Asociația Dentară Americană (ADA) (ADA, eroziunea dentară). Eroziunea se poate opri, iar stomatologul poate trata urmările; smalțul deja pierdut nu crește la loc (Cleveland Clinic, eroziunea dinților).
Mai jos găsești semnele, cauzele, ce face stomatologul și ce schimbi acasă. Noi, cei de la Woya, vindem periuțe electrice și dușuri bucale; părerea noastră o marcăm cu „Sfatul nostru”.
Ce este eroziunea smalțului dentar?
Eroziunea smalțului dentar e pierderea chimică a țesutului tare al dintelui, produsă de acizi care nu vin de la bacteriile din gură; pierderea e treptată și nu se mai recuperează (ADA, eroziunea dentară). Federația Europeană de Stomatologie Conservatoare o descrie ca pe o uzură în care acidul și frecarea lucrează împreună, iar dinții își pierd forma și conturul natural (Carvalho și colaboratorii, 2015). Cleveland Clinic, un mare spital universitar din SUA, folosește cuvântul și pentru tocirea dinților doar prin frecare (Cleveland Clinic, eroziunea dinților).
Prin ce se deosebește eroziunea de carie?
Caria vine din acidul produs de bacteriile din gură când întâlnesc zaharurile și amidonul din mâncare și băuturi (NIDCR, caria dentară), iar eroziunea vine din acizi fără legătură cu bacteriile, cum sunt cei din băuturi sau din stomac. La eroziune contează mai ales cât de des ajung acizii pe dinți: ADA scrie că orice băutură cu pH scăzut, adică acidă, poate crește riscul, mai ales dacă o bei des (ADA, eroziunea dentară).
Cât de des apare eroziunea dentară?
Eroziunea e frecventă la toate vârstele (Cleveland Clinic, eroziunea dinților). ADA citează un studiu mondial potrivit căruia 30–50% dintre copii au eroziune pe dinții de lapte, iar 20–45% dintre adulți pe dinții permanenți; un studiu american a găsit uzură erozivă, adică tocirea dinților produsă mai ales de acizi, la până la 80% dintre adulți. Cifrele variază mult, după cum a fost măsurată eroziunea (ADA, eroziunea dentară).
La adolescenți, o sinteză din 2026, adică o analiză care adună mai multe studii, a găsit eroziune la aproximativ 38 din 100, cu o marjă largă, între aproximativ 26 și 50 din 100 (Juárez López și colaboratorii, 2026).
Ce se întâmplă dacă nu tratezi eroziunea?
Netratată, eroziunea ajunge treptat, dar lent, la straturile de dedesubt: dentina, stratul de sub smalț, și pulpa, miezul dintelui, cu nervi (Cleveland Clinic, eroziunea dinților). Eroziunea severă poate lăsa dentina descoperită, poate da sensibilitate și, în timp, poate duce la pierderea dintelui (ADA, eroziunea dentară). Cleveland Clinic scrie că, tratată la primele semne, eroziunea se poate opri înainte să se agraveze.
Care sunt semnele eroziunii smalțului?
Primele semne pot fi sensibilitatea dinților, schimbarea culorii, mici ciobituri și gropițe pe suprafața dinților; pe măsură ce eroziunea avansează, poate apărea durerea (Cleveland Clinic, eroziunea dinților). La început, eroziunea e greu de observat, fiindcă de multe ori nu dă simptome clare (ADA, eroziunea dentară).
Poate eroziunea smalțului să provoace sensibilitate?
Da, eroziunea poate provoca sensibilitate: Cleveland Clinic o trece printre primele semne (Cleveland Clinic, eroziunea dinților), iar ADA o leagă de eroziunea mai avansată, care lasă descoperită dentina, stratul de sub smalț (ADA, eroziunea dentară). Un studiu din 2024 pe 3.551 de adulți din șapte țări europene a legat statistic sensibilitatea dentară de eroziune. Autoarea principală a primit sprijin financiar de la firma Haleon, iar un coautor e angajat al firmei (West și colaboratorii, 2024). Sensibilitatea are și alte cauze, explicate în articolul despre sensibilitatea dentară.
Cum arată dinții cu eroziune?
Dinții cu eroziune au zone în care smalțul și-a pierdut textura, adâncituri mici pe fețele netede și suprafețe de mestecat scobite sau tocite (ADA, eroziunea dentară). Cu timpul, pot deveni mai galbeni, cu margini aspre sau zimțate, și se pot crăpa sau rupe mai ușor (Cleveland Clinic, eroziunea dinților). Diagnosticul îl pune stomatologul, la control, uneori și cu radiografii.
Ce cauzează eroziunea dentară?
Eroziunea dentară e cauzată de acizii din alimentație și de acizii din stomac. ADA trece băuturile carbogazoase, băuturile pentru sport și sucurile de fructe cu pH scăzut, consumate des, printre principalii factori de risc, iar din stomac acidul ajunge pe dinți la reflux și la vărsăturile repetate (ADA, eroziunea dentară). Aceeași federație europeană adaugă medicamentele, suplimentele și expunerea la acizi la locul de muncă (Carvalho și colaboratorii, 2015).
Ce băuturi și mâncăruri favorizează eroziunea smalțului dinților?
Eroziunea smalțului dinților e favorizată mai ales de băuturile acide luate des: cele carbogazoase, cele pentru sport și sucurile de fructe; gustările și dulciurile acide pot crește și ele riscul (ADA, eroziunea dentară). O sinteză din 2024 a studiilor observaționale, adică a studiilor care urmăresc oamenii fără să le schimbe obiceiurile, a legat eroziunea de mâncarea acidă, de băuturile carbogazoase și de suplimentele alimentare (Marschner și colaboratorii, 2024).
La adolescenți, cei care beau băuturi carbogazoase au avut un risc de eroziune de aproximativ două ori mai mare, tot în studii observaționale (Juárez López și colaboratorii, 2026). Contează și cum bei: ADA recomandă să nu ții băutura acidă în gură și să nu o plimbi printre dinți. Calciul din mâncare și din băuturi e un factor de protecție (Carvalho și colaboratorii, 2015).
Ce legătură are refluxul cu eroziunea?
Boala de reflux, adică refluxul care se repetă des, aduce acidul din stomac în gură, iar ADA o consideră un factor care favorizează eroziunea; refluxul ocazional după masă e considerat normal (ADA, eroziunea dentară). Cât de des apare eroziunea la cei cu reflux variază de la un studiu la altul: o sinteză citată de ADA a găsit-o la aproximativ o treime dintre adulții cu reflux (ADA, eroziunea dentară), iar una din 2018 la aproximativ 39 din 100 de adulți cu reflux (Picos și colaboratorii, 2018). Și la copii, o sinteză din 2022 a legat refluxul de eroziune (Li și colaboratorii, 2022).
Vărsăturile dese, de exemplu în bulimie, pot afecta și ele smalțul, scrie Serviciul public de sănătate din Marea Britanie (NHS) (NHS, bulimia). La reflux, NHS recomandă să mergi la medicul de familie dacă ai arsuri în capul pieptului în cele mai multe zile sau dacă tratamentele de la farmacie nu te ajută (NHS, refluxul). Sfatul nostru: dacă ai reflux, spune-le asta și medicului de familie, și stomatologului.
Contează periuța și cum te speli pe dinți?
Contează: ADA recomandă la eroziune o periuță cu peri moi și o pastă cu fluor puțin abrazivă și scrie că periajul obișnuit făcut așa produce rareori uzură; frecatul excesiv o poate produce, dar rar (ADA, eroziunea dentară). Cleveland Clinic trece periajul prea apăsat printre factorii de risc, mai ales la eroziunea de lângă gingie (Cleveland Clinic, eroziunea dinților).
Capetele periuțelor noastre electrice EA311 și EA312 au peri de duritate medie, deci nu corespund recomandării ADA de peri moi la eroziune. Nicio sursă de mai sus nu arată că periuța electrică ar trata eroziunea, iar NHS scrie că periuța electrică și cea manuală sunt la fel de bune dacă cureți toate fețele dinților cu pastă cu fluor (NHS, curățarea dinților). Sfatul nostru: dacă ai eroziune, alege o periuță cu peri moi și întreabă stomatologul ce ți se potrivește. Mai multe despre duritatea perilor găsești în articolul despre periajul corect al dinților.
Cum se tratează și cum previi eroziunea dentară?
Stomatologul tratează eroziunea după cât de avansată e și repară dinții afectați, iar tu previi agravarea reducând acizii care ajung pe dinți (Cleveland Clinic, eroziunea dinților; ADA, eroziunea dentară). Federația Europeană de Stomatologie Conservatoare scrie că reparațiile se fac doar împreună cu prevenția (Carvalho și colaboratorii, 2015).
Ce face stomatologul la eroziune?
La eroziunea de început, cel mai des tratament e fluorul aplicat pe dinți, care ajută la întărirea smalțului rămas; la eroziunea avansată, stomatologul poate acoperi zonele pierdute cu material compozit lipit pe dinte, cu fațete, adică straturi subțiri lipite pe fața dintelui, sau cu coroane, care acoperă dintele întreg (Cleveland Clinic, eroziunea dinților).
ADA scrie că studii recente sugerează că fluorul protejează smalțul de eroziune, dar efectul diferă de la un preparat la altul și mai trebuie studiat (ADA, eroziunea dentară). Reparațiile au ca scop să reducă durerea și sensibilitatea și să refacă aspectul și funcția dintelui (Carvalho și colaboratorii, 2015).
Ce schimbi la băuturi și la mâncare?
Bei mai rar băuturi acide și le eviți între mese, ca acidul să stea mai puțin pe dinți (ADA, eroziunea dentară). ADA mai recomandă:
- un pai pus în spatele dinților din față, ca băutura să atingă mai puțin dinții;
- apă la masă sau o clătire cu apă după băuturi, bomboane sau mâncăruri acide;
- lapte odată cu mâncarea sau băutura acidă, fiindcă ajută la neutralizarea acizilor.
După o băutură acidă, ADA recomandă să clătești gura cu apă și să amâni periajul. Dacă trebuie să aștepți și cât, sursele nu sunt de acord; detaliile sunt în articolul despre periajul corect al dinților.
Ce pastă de dinți alegi la eroziune?
Alegi o pastă cu fluor; ca adult, una cu cel puțin 1.350 ppm fluor (părți la milion). După periaj, scuipi pasta și nu clătești gura (NHS, curățarea dinților).
O analiză din 2026 a sintezelor despre pastele împotriva eroziunii a găsit că pastele cu fluor au redus pierderea de smalț, mai ales în laborator și în studii scurte. Cele cu fluorură de staniu, o formă de fluor, au protejat cel mai constant, cu dovezi de încredere medie. Autorii scriu că rezultatele nu dovedesc încă o încetinire a eroziunii în viața reală (Gómez și colaboratorii, 2026). Cum alegi pasta găsești în ghidul despre cea mai bună pastă de dinți.
Pe scurt: cum oprești eroziunea smalțului
Eroziunea o oprești reducând acizii care ajung pe dinți. Bei mai rar băuturi acide, fără să le ții în gură, tratezi refluxul (NHS, refluxul) și folosești pastă cu fluor, iar stomatologul poate repara dinții afectați (ADA, eroziunea dentară; Cleveland Clinic, eroziunea dinților). Dacă îți iei o periuță nouă, ADA recomandă la eroziune peri moi; capetele periuțelor noastre au peri medii.
Ce poți schimba acasă
Reduci acizii, clătești gura după ceva acid, folosești pastă cu fluor și mergi la stomatolog la primele semne:
- Bei mai rar băuturi carbogazoase, pentru sport și sucuri acide, de preferat la masă, cu paiul (ADA, eroziunea dentară).
- După ceva acid, clătești gura cu apă.
- Te speli de două ori pe zi cu pastă cu fluor (NHS, curățarea dinților), cu o periuță cu peri moi și fără să freci tare (ADA, eroziunea dentară).
- Mergi la stomatolog dacă dinții devin sensibili sau vezi ciobituri, gropițe ori schimbări de culoare (Cleveland Clinic, eroziunea dinților).
- Dacă ai arsuri în capul pieptului în cele mai multe zile, mergi la medicul de familie (NHS, refluxul).
Întrebări frecvente
Se poate reface smalțul erodat?
Smalțul pierdut nu crește la loc. Fluorul aplicat de stomatolog ajută la întărirea smalțului rămas, iar zonele pierdute se pot acoperi cu material compozit, fațete sau coroane (Cleveland Clinic, eroziunea dinților).
Ce faci după ce vomiți?
Clătești gura cu apă, cu o soluție de bicarbonat sau cu lapte și nu te speli imediat pe dinți, recomandă ADA (ADA, eroziunea dentară). NHS recomandă să clătești gura cu apă sau cu o apă de gură fără acid, să nu bei și să nu mănânci lucruri acide, cum e sucul de fructe, în timpul unei crize și după vărsături, și să mergi regulat la stomatolog (NHS, bulimia). Dacă vomiți des, vorbești cu medicul.
Apa cu lămâie strică smalțul?
Apa cu lămâie poate afecta smalțul dacă o bei des, fiindcă lămâia e acidă. Nicio sursă de aici nu o studiază separat, dar ADA scrie că orice băutură cu pH scăzut poate crește riscul de eroziune, mai ales dacă o bei des (ADA, eroziunea dentară). Sfatul nostru: dacă îți place, o bei la masă, fără s-o ții în gură, apoi clătești gura cu apă.
Apare eroziunea și la copii?
Da, eroziunea apare și la copii: după studiul mondial citat de ADA, 30–50% dintre copii au eroziune pe dinții de lapte (ADA, eroziunea dentară), iar la copiii cu reflux eroziunea apare mai des decât la ceilalți (Li și colaboratorii, 2022). Ce faci pentru dinții copiilor găsești în articolul despre demineralizarea dinților la copii.
Ajută guma de mestecat după masă?
Guma de mestecat fără zahăr poate ajuta: ADA scrie că guma stimulează saliva, care neutralizează și îndepărtează acizii, iar guma fără zahăr e recomandată și împotriva cariilor (ADA, eroziunea dentară). Cleveland Clinic recomandă și ea guma fără zahăr după mese (Cleveland Clinic, eroziunea dinților). Cu aparat dentar fix, NHS recomandă să nu mesteci gumă, fiindcă se poate prinde de aparat (NHS, aparatul dentar).