Placa bacteriană: ce este și cum o îndepărtezi acasă
Placa bacteriană e pelicula lipicioasă de bacterii care se formează zi de zi pe dinți și pe care de obicei nu o vezi. O îndepărtezi acasă prin periajul de două ori pe zi cu pastă cu fluor și prin curățarea zilnică între dinți. Dacă rămâne pe dinți, placa se poate întări și transforma în tartru, pe care îl scoate doar stomatologul sau igienistul dentar, scrie Asociația Dentară Americană (ADA) (ADA, placa; Cleveland Clinic, placa dentară).
Mai jos găsești din ce e făcută placa, cât de repede apare, ce face dacă rămâne pe dinți și ce o scoate cu adevărat. Rutina zilnică întreagă e în articolul despre igiena orală. Noi, cei de la Woya, vindem dușuri bucale (numite și irigatoare bucale, aparate care curăță cu un jet de apă) și periuțe electrice; unde e părerea noastră, scrie „Sfatul nostru”.
Ce este placa bacteriană și cum se formează?
Placa bacteriană se formează când bacteriile din gură, acizii, resturile de mâncare și saliva se amestecă într-o substanță lipicioasă care se prinde de dinți (MedlinePlus, cariile). Bacteriile acestea fac parte în mod normal dintr-o gură sănătoasă, iar placa e de obicei inofensivă cât timp nu se adună, scrie Cleveland Clinic, un mare spital universitar din SUA (Cleveland Clinic, placa dentară).
Din ce e făcută placa?
Placa e făcută din bacterii, acizi, resturi de mâncare și salivă, iar bacteriile din ea transformă zaharurile și amidonul din mâncare în acizi (MedlinePlus, cariile). Zaharuri sau amidon găsești în lapte, sucuri, băuturi răcoritoare, pâine, paste și fructe (Cleveland Clinic, placa dentară).
O analiză din 2002 despre formarea tartrului descrie primii pași: proteinele din salivă se lipesc de dinte și formează un strat subțire, apoi bacteriile se prind de el. Placa ajunsă la maturitate devine mai rezistentă la substanțele antibacteriene (Jin și Yip, 2002).
Cât de repede se formează placa?
Placa începe să se adune pe dinți în decurs de 20 de minute după masă și se strânge mai ales pe măselele din spate, chiar deasupra gingiei și pe marginile plombelor, scrie MedlinePlus, enciclopedia medicală a Bibliotecii Naționale de Medicină a SUA (MedlinePlus, cariile). Formarea ei nu se poate opri, iar periajul și ața, zi de zi, împiedică să se strângă prea multă placă (Cleveland Clinic, placa dentară).
Cum îți dai seama că ai placă pe dinți?
De obicei nu îți dai seama, fiindcă placa e incoloră și adesea nu se simte nici cu limba. Uneori dinții par acoperiți de un strat când îi atingi cu limba. Alte semne pot fi respirația urât mirositoare care persistă și gingiile roșii, umflate, care sângerează după periaj (Cleveland Clinic, placa dentară). Placa se poate vedea cu pastilele sau soluțiile revelatoare, care o colorează; ce spun studiile despre ele găsești la întrebările frecvente.
Ce face placa dacă nu o îndepărtezi?
Placa lăsată pe dinți poate duce la carii și la boala gingiilor și se poate întări cu timpul, transformându-se în tartru (ADA, placa; MedlinePlus, cariile). Cleveland Clinic scrie că multă placă și mult tartru pot duce și la infecții ale dinților, ba chiar la pierderea lor (Cleveland Clinic, placa dentară).
Cum duce placa la carii?
După o masă sau o gustare cu zahăr, bacteriile din placă eliberează acizi care atacă smalțul, iar atacurile repetate îl pot strica până se formează o carie (ADA, placa). La început, smalțul care a pierdut minerale se poate reface cu ajutorul salivei și al fluorului (NIDCR, caria dentară). Gustările dese țin acizii mai mult timp pe dinți, iar mâncarea lipicioasă rămâne mai mult pe ei (MedlinePlus, cariile). Pașii prin care oprești o carie la început sunt în articolul despre cum scapi de carii.
Ce face placa cu gingiile?
Placa și tartrul irită gingiile și duc la gingivită, forma de început a bolii gingiilor, în care gingiile se umflă, se înroșesc și sângerează ușor (MedlinePlus, cariile; ADA, placa). Institutul Național pentru Cercetare Dentară al SUA (NIDCR) scrie că boala gingiilor la început poate dispărea adesea dacă te speli pe dinți și folosești ața în fiecare zi (NIDCR, boala gingiilor). Serviciul public de sănătate din Marea Britanie (NHS) recomandă să mergi la stomatolog dacă îți sângerează gingiile la periaj (NHS, boala gingiilor). Prin ce se deosebește gingivita de parodontoză afli din articolul despre gingivită și parodontoză.
Placă sau tartru: care e diferența?
Tartrul e placa întărită: placa moale o scoți cu periuța și cu ața, iar tartrul îl scoate doar stomatologul sau igienistul (Cleveland Clinic, placa dentară). Pe tartru se prind ușor petele de la mâncare și de la tutun, care fac dinții să pară galbeni, maro sau chiar negri. Cleveland Clinic recomandă să nu încerci să-l răzuiești singur, fiindcă îți poți răni dinții. Cum faci ca tartrul să se formeze mai greu e explicat în articolul despre curățarea tartrului acasă.
Cum îndepărtezi placa bacteriană acasă?
Placa o scoți acasă cu periajul de două ori pe zi, câte aproximativ 2 minute, cu pastă cu fluor (NHS, curățarea dinților). La el adaugi curățarea zilnică între dinți, cu ață sau cu periuțe interdentare, adică periuțe mici pentru spațiile dintre dinți (NHS, boala gingiilor). Apa de gură poate ajuta ca pas în plus, iar remediile naturale au dovezi slabe.
Ce scoate cel mai bine placa?
Placa o scoți cel mai bine cu periajul atent și cu curățarea zilnică dintre dinți. NHS scrie că periajul oprește adunarea plăcii și că e important să cureți fiecare față a fiecărui dinte (NHS, curățarea dinților). O sinteză Cochrane din 2019 (o sinteză e o analiză care adună mai multe studii; Cochrane e o rețea care face astfel de sinteze) a găsit că periuțele interdentare folosite pe lângă periaj pot reduce placa mai mult decât periajul singur, cu dovezi de certitudine mică. La ață, rezultatele pentru placă au fost contradictorii (Worthington și colaboratorii, 2019). Un grup de lucru al specialiștilor în boala gingiilor scrie că îndepărtarea mecanică a plăcii rămâne baza tratării bolii gingiilor și că periuțele interdentare sunt unealta de ales pentru placa dintre dinți, acolo unde intră fără să rănească gingia (Chapple și colaboratorii, 2015).
NHS scrie că nu contează dacă folosești periuță electrică sau manuală: sunt la fel de bune dacă cureți toate fețele dinților și folosești pastă cu fluor (NHS, curățarea dinților). O sinteză Cochrane din 2014 a găsit că periuțele electrice au lăsat ceva mai puțină placă, dar autorii scriu că nu e clar cât contează diferența în practică, iar doi dintre ei au declarat colaborări cu un producător de periuțe electrice (Yaacob și colaboratorii, 2014). Comparația dintre ele e pe larg în articolul despre periajul corect al dinților.
Ajută apa de gură împotriva plăcii?
Apa de gură poate ajuta împotriva plăcii ca pas în plus pe lângă periaj. Clorhexidina, un antiseptic puternic, a redus mult placa, dar a pătat dinții când a fost folosită 4 săptămâni sau mai mult. Au mai fost raportate gust schimbat, iritații ale mucoasei și senzație de arsură, iar efectul asupra gingiilor a fost mic (James și colaboratorii, 2017). Și apele de gură obișnuite, folosite zilnic, au scăzut placa într-o analiză din 2026 a sintezelor, deși nu mereu cu o diferență clară statistic; mai bine au ieșit cele cu uleiuri esențiale (Koromantzos și colaboratorii, 2026).
Sfatul nostru: clorhexidina e de folosit doar la recomandarea stomatologului. Ora potrivită pentru apa de gură e explicată în articolul despre igiena orală.
Funcționează remediile naturale împotriva plăcii?
Unele remedii naturale au un efect asupra plăcii sau a gingiilor, dar dovezile sunt slabe și niciunul nu ține locul periajului. La clătirea gurii cu ulei (oil pulling), o sinteză din 2024 a găsit un posibil beneficiu pentru gingii față de apele de gură fără clorhexidină, cu dovezi de certitudine foarte mică, din studii de 7–45 de zile; clorhexidina a redus placa mai bine decât uleiul (Jong și colaboratorii, 2024). La apele de gură cu ceai verde, comparate cu clorhexidina, studiile au dat rezultate contradictorii (Mathur și colaboratorii, 2018).
O analiză din 2024 a sintezelor despre produsele din plante a găsit că unele ape de gură au un efect asupra plăcii și gingivitei asemănător cu al produselor obișnuite. Studiile au durat însă sub 4 săptămâni, iar cele cu rezultate bune au avut mai multe șanse să fie publicate, așa că autorii cer prudență (Mehta și colaboratorii, 2024). Într-o sinteză din 2022, guma de mestecat fără zahăr, inclusiv cea cu xilitol, un îndulcitor, a redus placa, cu dovezi limitate și rezultate foarte diferite între studii (Nasseripour și colaboratorii, 2022). Dacă porți aparat dentar fix, NHS recomandă să nu mesteci gumă, fiindcă se poate prinde de aparat (NHS, aparatul dentar).
Pe scurt: cum ții dinții curați de placă
Placa se formează în fiecare zi, așa că o scoți în fiecare zi: periaj de două ori pe zi cu pastă cu fluor, curățare zilnică între dinți și controale la stomatolog la intervalul pe care ți-l recomandă el (ADA, placa; Cleveland Clinic, placa dentară).
Ce faci zilnic împotriva plăcii
Zilnic te speli de două ori pe dinți, cureți o dată între dinți și mănânci mai puține dulciuri; la control mergi cât de des îți spune stomatologul:
- Te speli pe dinți seara, ca ultim lucru înainte de culcare, și încă o dată în timpul zilei, aproximativ 2 minute; ca adult, folosești pastă cu cel puțin 1.350 ppm fluor (părți la milion), scuipi pasta și nu clătești gura după periaj (NHS, curățarea dinților).
- Cureți o dată pe zi între dinți, cu ață sau cu periuțe interdentare (NHS, boala gingiilor).
- Mănânci și bei mai rar lucruri dulci și eviți gustările dese (MedlinePlus, cariile).
- Mergi la control și la curățarea profesională cât de des îți recomandă stomatologul (Cleveland Clinic, placa dentară).
Întrebări frecvente
Dușul bucal scoate placa bacteriană?
Folosit pe lângă periaj, dușul bucal nu a scos mai multă placă decât periajul singur, după dovezile de acum. Sinteza Cochrane din 2019 nu a găsit mai puțină placă la 1, 3 sau 6 luni și nici mai puțină sângerare a gingiilor. A găsit doar mai puțină inflamație a gingiilor la o lună, efect care nu s-a mai văzut la 3 și la 6 luni, cu certitudine foarte mică. Autorii scriu că dovezile sunt limitate și neconsecvente și că efectele s-ar putea să nu conteze în practică (Worthington și colaboratorii, 2019). La purtătorii de aparat dentar, o sinteză din 2024 nu a găsit nici ea o îmbunătățire clară a plăcii sau a gingiilor (Zarei și colaboratorii, 2024), iar NHS le recomandă periuța interdentară, zilnic, pe sub aparat (NHS, aparatul dentar). Sfatul nostru: dacă ața îți e greu de folosit, încearcă periuțele interdentare; dacă nici pe ele nu le folosești, dușul bucal poate fi metoda pe care chiar o folosești zilnic. Îl folosești cel puțin o dată pe zi sau la fiecare periaj. Merge înainte sau după periaj, iar înainte de periaj e varianta care se potrivește cu ghidurile; așa nu speli după periaj fluorul rămas din pastă.
Se poate îndepărta complet placa bacteriană?
Nu pentru mult timp, fiindcă placa începe să se strângă din nou pe dinți în decurs de 20 de minute după masă (MedlinePlus, cariile). Ce poți face e să o scoți în fiecare zi, ca să nu se adune și să se întărească în tartru (Cleveland Clinic, placa dentară). Tartrul deja format îl scoate stomatologul sau igienistul.
Cum scapi de placa bacteriană la copii?
La copii, placa se scoate tot prin periaj de două ori pe zi cu pastă cu fluor, ultima dată seara, înainte de culcare (NHS, dinții copiilor). Sub 3 ani, părinții le spală dinții cu o urmă subțire de pastă pentru copii cu cel puțin 1.000 ppm fluor. Între 3 și 6 ani, copilul se spală singur, supravegheat, cu o cantitate de pastă cât un bob de mazăre, de 1.000–1.500 ppm, apoi scuipă și nu clătește. De la 7 ani folosește pastă cu 1.350–1.500 ppm (NHS, dinții copiilor). NHS recomandă să-l ajuți sau să-l supraveghezi cel puțin până la 7 ani (NHS, curățarea dinților). Restul găsești în articolul despre igiena dentară la copii.
Placa bacteriană provoacă respirație urât mirositoare?
Da, placa poate provoca respirație urât mirositoare. Cleveland Clinic numără printre semnele plăcii respirația urât mirositoare care persistă (Cleveland Clinic, placa dentară), iar NHS scrie că ața folosită regulat poate reduce respirația urât mirositoare, fiindcă scoate placa de pe linia gingiei (NHS, curățarea dinților), și că boala gingiilor poate duce la ea (NHS, boala gingiilor). NHS recomandă să mergi la stomatolog dacă mirosul nu trece după câteva săptămâni în care ai avut grijă singur de gură (NHS, respirația urât mirositoare). Toate cauzele respirației urât mirositoare sunt explicate într-un articol separat.
Merită pastilele revelatoare de placă?
Pot merita, mai ales dacă porți aparat dentar; la cantitatea de placă, studiile nu au găsit un câștig clar. Pastilele revelatoare colorează placa și îți arată unde rămâne după periaj. O sinteză din 2021 a găsit că instrucțiunile de igienă date cu ajutorul lor nu au dus la mai puțină placă decât aceleași instrucțiuni fără revelator în cele mai multe comparații (11 din 13), dar au îmbunătățit starea gingiilor în 3 din 5 comparații. Autorii spun că merită luate în calcul mai ales la purtătorii de aparat dentar (Oliveira și colaboratorii, 2021).